Soarele-i sus, luna coboara pe geana,
marea suspina la tarm, fara sa doara.
Eu… intre ele, pierduta-ntr-o toamna,
respir adanc, primul sarut si ultima seara.
Sunt doar o chitara dezacordata-ntr-o vara.
Drumul e lung, timpul pe umeri mi-apasa,
as vrea sa zbor, lacrima-i grea, nu ma lasa.
As vrea sa stau, ziua-i straina si rara,
vreau sa visez, noaptea nu-mi da socoteala,
Ma stie-o chitara dezacordata-ntr-o vara.
Naluci se zbat s-aprinda iar focul,
Eu am uitat ce-nseamna norocul.
Imbratisarile mele ramas-au sa piara,
Cuminti, asteptand un tren intr-o gara,
Caci sunt chitara dezacordata-ntr-o vara.
Ploaia tacuta incearca s-adoarma
iar, prin mansarde, tacutele soapte.
Imagini de ceata refuza sa piara,
cand rani sangereaza pentru ultima oara.
Tu stii… sunt chitara dezacordata-ntr-o vara.
Viata patrunde-n cotloane de gheata,
fiecare zi da fiori de speranta,
dar timpul marsav, cu iluzii de ceara,
a-nvins iubirea si-a lasat-o sa moara.
Raman o chitara dezacordata-ntr-o vara.